Wikipedia

Rezultatele căutării

sâmbătă, 13 aprilie 2024

JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ și VARODIN

 


JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ și VARODIN

 Am avut plăcerea moderării vernisajului unei expoziții filatelice inedite în marea sală a modernului Muzeu al Sportului din incinta Comitetului Olimpic și Sportiv Român

Am zis inedită deoarece piesele expuse de cunoscutul colecționar Dumitru Varodin din Piatra-Neamț fac parte dintr-o amplă colecție, una dintre cele mai complete din țară, dedicată Jocurilor Olimpice moderne și contemporane. Inedită deoarece sunt expuse doar piese emise de țara organizatoare (emisiuni poștale, plicuri, maxime, ștampile speciale ...).

Dumitru Varodin are un trecut fotbalistic de marcă jucând la mai multe divizionare A ale timpului, începând cu Sportul Studențesc, pe când era în formă maximă. A continuat pasiunea sa sportivă și în domeniul filatelic. Este, totodată, un cunoscut numismat cu numeroase expoziții la activ. Domnia sa ne-a prezentat modul de organizare al expoziției. Am avut bucuria să avem în mijlocul nostru pe cunoscutului jurnalist sportiv Dumitru Graur care a punctat momente din participarea sportivilor noștri la trecutele ediții ale Jocurilor Olimpice.

Am făcut o mențiune aparte la adresa colecționarilor, inclusiv a domnului prof. Varodin. Datorită lor, indiferent de domeniul colecționistic, prin participarea la expoziții naționale, internaționale sau mondiale, precum și prin cărțile publicate au fost promovate marile personalități românești și realizările de vârf din toate domeniile activității umane. Mă rezum la un singur exemplu, filateliștii României, au obținut la expozițiile mondiale competitive zeci și zeci de medalii aur, argint și bronz.








Pe lângă imaginile elocvente, am făcut o trecere în revistă a Jocurile Olimpice (Olympiakoi Agones) care reprezintă cel mai important eveniment sportiv planetar organizat de Comitetul Internațional Olimpic (CIO). Ce spun legendele și scrierile antice. Tradiţia olimpiadelor s-a născut în Olimpia din Grecia Antică, oraş situat în partea de vest a Peloponezului. 
Întrecerile s-au desfăşurat 1.173 de ani fără întrerupere între anii 776 î.Hr. şi 393 d.Hr. totalizând nu mai puțin de 293 de ediţii.






Jocurile Olimpice începeau cu procesiunea solemnă şi jertfele închinate zeilor, apoi defilarea concurenţilor şi depunerea jurământului olimpic. 

Jocurile aveau şi o dimensiune politică. În timpul desfăşurării lor încetau conflictele politice şi militare dintre cetăţile greceşti, instituindu-se „pacea olimpică”.

Să amintim și de flacăra olimpică care reprezintă unul dintre marile simboluri ale Jocurilor Olimpice. Pentru vechii greci, focul avea conotaţii divine, ei susținând că focul a fost furat de la zei de către grecul Prometeu. Din acest motiv, focul era mereu prezent în sanctuarele din Olimpia. În perioada Jocurilor Olimpice, organizate în cinstea lui Zeus, focuri suplimentare erau aprinse în templul său şi în cel al soţiei sale, Hera.

Dacă la început întrecerile se limitau la concursul de alergare pe o distanţă de cca 200 metri (denumită stadium - cca 125 de pași), treptat, programul a fost diversificat. Astfel, prin secolul al V-lea erau concursuri de alergare pe diferite distanţe, curse unde sportivii se întreceau înarmaţi pe o distanţă de 400 metri (hoplitodromia), lupte, box, pancraţiul (pankration) (o combinaţie între box şi lupte greco-romane) și pentatlonul (alergare, luptă, aruncarea discului, aruncarea suliţei, săritura în lungime).

De asemenea, aveau loc întreceri de călărie şi curse de bige şi cvadrige (care trase de doi, respectiv patru cai). Între cursele de călărie existau unele destinate ... mânjilor. Erau și întreceri rezervate tinerilor cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani.

 În concluzie, Jocurile Olimpice au fost cele mai vechi şi au rămas cele mai importante dintre cele patru evenimente atletice naţionale ale Greciei Antice. Celelalte trei au fost: Jocurile Pytice din Delphi, Jocurile Istmice din Corint şi Jocurile din Nemeea.

 

Câteva informații fierbinți, hot news cum spun jurnaliștii mioritici anglofoni.

       1. La start aveau acces doar bărbaţii, cetăţeni liberi ai Greciei Antice. Femeile și sclavii erau excluşi.

       2. Câştigătorii erau celebraţi în ultima zi a jocurilor, moment în care aceştia primeau cel mai râvnit trofeu din lumea antică, cununa de măslin. Cea de lauri era oferită câştigătorilor la Jocurile Pytice din Delphi iar cea de pătrunjel se acorda la Jocurile din Nemeea.

       3. Numele lor era menţionat în locuri publice, cetatea lor de origine asumându-și rolul de a le ridica statui şi compune ode glorioase.

       4. Existau și atunci recompense financiare consistente din partea oraşelor pentru care concurau. Câştigătorii Jocurilor Olimpice erau scutiţi de taxe și primeau mese gratuite tot restul vieţii.

5. Primul campion olimipic a fost câştigătorul primei curse pe stadion, bucătarul Koroibos din Elis.

    6. Atletul Orsippus, din Megara, este primul care a concurat complet gol după ce şi-a pierdut haina în timpul cursei, la cea de-a 15-a ediţie a Jocurilor Olimpice (în anul 720 î. Hr.). A reuşit să câştige întrecerea. Mai târziu, organizatorii le-au impus participanţilor să se antreneze la costumul lui Adam.

       7. Boxerul Onomastos din Smirna deţine un record ce a rămas şi astăzi, fiind singurul pugilist care a câştigat patru titluri olimpice consecutive.

       8. Cel mai tirat olimpic al lumii antice rămâne Însă Milon din Crotona, șase titluri la pancrațiu. El și-a salvat socrul de la moarte susținând acoperișul vilei în care locuia până au ieșit toți. Cine îi era socru ? Cel cu cunoscuta teoremă privind legătura dintre lungimea diagonalei unui pătrat și latura sa, celebrul Pitagora (570-495 î.Hr), lider al Partidului Aristocratic din Crotona, filosoful care a pus la baza întregii realități teoria numerelor și a armoniei. Dacă îl întrebați pe dl Google veți găsi nu mai puțin de 203.000.000 de referințe despre Pitagora, inclusiv cea referitoare la teorema sa, Care era deja cunoscută de babilonieni cu peste o mie de ani înainte, Dovadă o tăbliță scrisă cu o mie de ani înainte descoperită în ... 1962.

Sunt multe întâmplări de povestit din acele timpuri. Poate altă dată !

 

Fiindcă în ultimul timp s-a tot discutat despre dopaj voi aminti că problema este la fel de veche ca şi Jocurile Olimpice. Atleţii care concurau pentru cele mai înalte onoruri foloseau tot soiul de metode pentru a deveni mai buni, de la consumul excesiv de carne şi al testiculelor crude de animale, până la diferite plante cu efecte halucinogene pe post de analgezice.

La poalele muntelui Kronion, puteau fi observate numeroase statui din bronz reprezentându-l pe Zeus. Ele erau ridicate pe cheltuiala celor găsiţi vinovaţi de trucarea rezultatelor, fie ei concurenţi sau arbitri. Pe soclul statuii era înscris motivul pentru care fusese pedepsit sportivul, un avertisment clar celor care aveau ideea să concureze necinstit. Atenție, nu e de glumit cu dopajul, chiar dacă în Germania s-a liber la canabis !

Să trecem la perioada modernă și contemporană. Cele trei ediții ale Jocurilor Olimpice Zappeiene din 1859, 1870 și 1875, ale aromânului Evanghelie Zappa (1800-1891), precursor al renașterii mișcării olimpice moderne, sunt mai puțin mediatizate. Amintesc și faptul că Evanghelie Zappa a fost un adevărat mecena pentru cultura românească.

Omenirea reține, însă, că primele Jocuri Olimpice moderne s-au desfășurat la Atena în 1896 datorită lui Pierre de Coubertin (1873-1937) pe care noi îl onorăm în București cu frumosul bulevard din preajma Complexului Sportiv Național Lia Manoliu, moldoveancă născută la Chișinău, o mare campionă olimpică la aruncarea discului (aur - Mexic 1968 și bronz – Roma 1960 și Tokyo 1964).

Începând cu anul 1904, medaliile sunt acordate pentru fiecare eveniment sportiv: aur pentru locul întâi, argint pentru locul doi și bronz pentru locul al treilea. Regulile de calificare pentru fiecare sport olimpic sunt stabilite de Federația Internațională care guvernează fiecare sport din competiție.

De-a lungul celor 32 de ediții, Jocurile Olimpice de vară moderne au cuprins 43 de sporturi diferite, care au acoperit 56 de discipline sportive. Programul olimpiadelor din 2000, 2004 și 2008 a inclus 28 de sporturi, La Jocurile Olimpice din 2012 baseballul și softbalul au fost eliminate, reducând programul olimpic la 26 de sporturi.

Jocurile din 1924 de la Paris au fost primele care s-au desfăşurat sub cunoscutul motto olimpic Citius, Altius, Fortius ! (Mai repede, mai sus, mai puternic !), o premieră fiind şi construcţia satului olimpic. Ediţia de la Paris a marcat și prima transmisiune radio a Jocurilor Olimpice de vară, fiind prezenți peste 1.000 de jurnaliști.

 Vă veți întreba pe unde au fost sportivii noștri ? Tentative au existat imediat după Primul Război Mondial. În ianuarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod, ia în discuţie, la propunerea Federaţiei Societăţilor Sportive din Regatul România, acordarea sumei de 400.000 lei pentru pregătirea şi transportul unui lot de 40 sportivi români la Anvers, unde ar fi urmat să concureze în şapte probe olimpice. Proiectul nu s-a mai finalizat.




La Paris, delegația Regatului România a fost alcătuită din 51 de sportivi și a participat la patru discipline: fotbal, rugby, tenis şi tir. Eram după un război devastator pentru țară, deplasarea fiind suportată din banii cluburilor şi din propriul buzunar al sportivilor. Practic, românii şi-au confecţionat singuri echipamentul şi au călătorit timp de două săptămâni cu trenul, pe băncile de lemn de la clasa a III-a, iar din Italia în picioare.







Prima participare ne aduce și prima medalie olimpică datorată naționalei de rugby care a câștigat medalia de bronz, chiar dacă echipa noastră a pierdut la scor ambele partide susţinute, 3-61 cu Franţa şi 0-37 cu SUA. Putem spune că s-a mers pe principiul „Totul e să participi !” În același an, 1924, a avut loc şi prima ediție a Jocurile Olimpice de iarnă în frumoasa stațiune Chamonix aflată la granița dintre Franţa, Elveţia şi Italia.

În total, România, a participat la 23 din cele 32 de ediții, la care sportivii noștri ne-au încântat inimile cu izbânzile lor de neuitat totalizând până în prezent 308 de medalii (90 de aur, 97 de argint și 121 de bronz) la 16 discipline. Cele mai titrate fiind: Gimnastica cu 72 de medalii (25 de aur, 21 de bronz și 26 de bronz); Canotajul  40 (20 - 11 – 9), Atletism 35 (11 - 14 - 10), Caiac-canoe 34 (10 - 10 - 14), Luptele 33 (7 - 8 -19).















Dați-mi voie să reamintesc și numele altor olimpici de-ai noștri: Nadia Comăneci cu 9 medalii (3-1-9), Elisabeta Lipă 8 (5-2-1), Ivan Patzaichin 7 (4-3-0), Georgeta Damian 6 (5-0-1), Doina Ignat 6 (4-1-1), Ecaterina Szabo 5 (4-1-0), Viorica Susanu 5 (4-0-1), Daniela Silivaș 6 (3-2- 1), Simona Amânar 7 (3-1-3), Constanța Burcică-Pipotă 5 (3-1-1), precum și alți olimpici care ne-au încântat cu evoluțiile lor precum: Iolanda Balaș, Anișoara Cușmir-Stanciu, Doina Melinte, Mihaela Peneș, Maricica Puică, Gabriela Szabó sau Viorica Viscopoleanu, la atletism; Nicolae Linca, Simon Cuțov la box; Leon Rotman și Toma Simionov la caiac-canoe; Angela Alupei, Rodica Arba, Veronica Cochelea-Cogeanu, Vasile Dîba, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Olga Homeghi, Ioana Olteanu, Marioara Popescu la canotaj; Sandra Izbașa, Lavinia Miloșovici, Maria Olaru, Simona Păucă, Cătălina Ponor, Monica Roșu, Marius Urzică la gimnastică;  Gheorghe Berceanu, Ion Draica la lupte; Diana Mocanu la natație; Ana-Maria Brânză, Mihai Covaliu la scrimă; Sorin Babii, Corneliu Ion la tir și mulți, mulți alții. 

Respect și recunoștință, tuturor !

Aici ar fi și mai multe de povestit despre isprăvile reprezentanților României la Jocurilor Olimpice. Să ne amintim doar de clipele de la Montreal, din 1976, când Nadia obținea la paralele prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice sau 

la Sydney 2000 unde podiumul a fost în totalitate românesc la individual compus cu Andreea Răducan, Simona Amânar și Maria Olaru.













Nu întâmplător, Muzeul Sportului găzduiește acum și expoziția ROMÂNIA OLIMPICĂ 100 dedicată aniversării Centenarului mișcării olimpice românești cu exponate deosebit de interesante de la imagini, texte, obiecte, echipamente, medalii și trofee. Veți avea prilejul să combinați vizual cele două expoziții și o să fiți mult mai bogați cu informațiile privind jocurile olimpice prin vizitarea acestui cochet muzeu înființat în 1971, redeschis în 1994 la Muzeul Național de Istorie a României și din 2011 la Casa Olimpică - Comiteul Olimpic și Sportiv Român, manageriat în prezent de doamna director Valentina-Cristina Mălîia, căreia îi mulțumim și pe această cale.

La finalul vernisajului am fost în curte la bustul lui Evanghelie Zappa pentru a aduce un omagiu acestui precursor al Jocurilor Olimpice. Cum până la deschiderea noii ediții mai sunt puține zile să le spunem celor peste o sută de sportivi români calificați Citius, Altius, Fortius !  - Mai repede, mai sus, mai puternic !

 

Surse:

https://muzeulsportuluiromania.ro/

https://adevărul. ro/sport/serial-fabuloasa-istorie-a-jocurilor-olimpice-1679144.html

https://www.digi24.ro/stiri/sport/cine-sunt-sportivii-romaniei-cu-cele-mai-multe-medalii-castigate-la-jocurile-olimpice-1574403
      internet, presa sportivă