vineri, 29 noiembrie 2013

LA UN SEMN DESCHISĂ-I CALEA ...







Atenție ! Tableta sf poate crea un maxim disconfort la nivelul unor conștiințe !

LA UN SEMN DESCHISĂ-I CALEA ...

 Despre Basarabia am auzit de când eram de-o șchioapă. Tatăl, meu, preotul Dumitru, a fost misionar în Transnistria. Fapt pe care l-am aflat mult mai târziu. Îmi spunea, din când în când, câte ceva despre acei oameni care trăiau peste Prut și care erau frații noștri. În mare parte. La fel vorbea și despre Cernăuți, unde terminase facultatea și, de fapt, de unde se trăgea, neamurile fiind la vreo 14 km. La Mămăiești. De Jos sau de Sus. A trecut în eternitate cu speranța reunirii neamului românesc despărțit ca urmare a infamului pact Ribbentrop-Molotov și a unor greșeli ale guvernanților vremii !
Oficializat, apoi la Yalta.
Tema a fost fluturată, de vreo câteva ori, și pe timpul dictaturii comuniste.
Am fost în Piața Mare a Chișinăului în acel an postdecembrist, într-o piață plină ochi, plină de speranță. Când sute de mii de oameni dintre Prut și Nistru, frații noștri, erau dornici de libertate și de o apropiere decisivă de țara mamă.
Clipa a fost ratată, cum numai noi românii știm să ratăm șansele istorice. Amăgiți cu tot felul de poduri de flori, nomenclatura, de aici și de acolo, a împins visul reunirii cu cincinale bune. Jăratecul acelui moment a fost acoperit de spuza timpului și de nefericitele evenimente care au urmat. Eroiii de la Dubăsari și din alte locuri, au fost trimiși în derizoriu, prin preluarea de către Vadim&Co a mesajului lor patriotic. Transformându-l în naționalism desuet. 
Premeditare ?!? Prostie ?!!!! Numai serviciile secrete ne pot spune. Peste alți 50 de ani !
S-au derulat, între timp, tot felul de acțiuni, cele culturale și educaționale lucrând cu spor la retrezirea sentimentului de frățietate. Cele economice abia acum s-au intensificat. Amenințarea transnistreană, confecționată de Moscova, a început să semene, tot mai mult, cu o paparudă. Zburlirile Kremlinului par ridicole în contextul mondial. Așa să arate noua democrație rusească ? Să fie Putin un dictator ? Ca și anteriorii ?!? Никогда ! Spun unii. Vom vedea !
Uriașă manevră istorică, a vânzării de la Yalta, este pe cale a fi reparată.
Sper ca doamna U.E. să aibă puterea repunerii, de facto și de jure, a unei realități pe care, cu toții, o cunoaștem. De pe timpul lui Ștefan cel Mare.

 Văd că se fac sondaje pe tema Basarabiei. De fapt Moldova de Est. Cu o întrebare extrem de prost alcătuită. „Sunteţi de acord cu unirea României cu Republica Moldova ?” Sau premeditat a fost gândită astfel ?
Nu este vorba de unire, stimabillor, ci de reunire, ceea ce este cu totul și cu totul altceva. Alte conotații, alte argumente, alte sensuri. Nu este vorba de întregire, cum bate câmpii Demisul ! Ci de reîntregire. Alte nuanțe distincte.
Mulți vorbesc de Băsescu unionistul ! Despre reunire, s-a vorbit permanent după 1990 ! Băsescu a folosit, de cele mai multe ori, subiectul doar în interes personal. Așa cum și-a însușit orice mesaj ce avea priză la bobor. Chiar dacă, inițial, nu era de acord cu ideea. La el nu a contat, niciodată, ceea ce a spus ieri. Așa cum mâine nu va conta ce spune azi !  
Zâmbesc amar, când aud de Băsescu unionistul. Cel care se autointitulează cu emfază „șeful statului” ! Cel care și-a băgat propriul popor, cu bună știință, în tot felul de crize. Cea mai gravă fiind criza morală. Nu cea financiară, nu cea economică. Este criza din care, cu mare greutate, vom reuși să ieșim.
Cine să creadă că este trup și suflet pentru reunirea neamului ? Cel care și-a dezbinat / dezunit premeditat propriul popor timp de ani de zile !
Să fim serioși ! Demisul a avut și are interese pur personale. Mai țineți minte cum și-a băgat fiica, Eba, în Parlamentul European ? Ca orice bișnițar de rând. Cum a făcut atâtea și atâtea măgării. A vândut, mai întâi, blugi, apoi și-a băgat în mocirlă propriul popor ! Acum, aud, se vrea mare moșier ! Pe bază de telefoane. Să fie un nou Scatiu ?!? Are toate caracteristicile. Și ceva în plus !
Văd, că iese, din nou, ca păduchele în frunte, țopăind pe la Chișinău și făcând declarații ce pot aduce deservicii cauzei reunirii. Doamne, ferește !
Unirea românilor în granițele firești s-a dovedit un proces anevoios și acum 95 de ani. Să nu ne amăgim! Sigur, poporul vroia unirea, brava armata română s-a jertifit în bătălii de neuitat, am avut și conducători responsabili, însă tot Unchiul Sam și alte capete europene au impus actul istoric al României Mari.


Tot lor le revine responsabilitatea reunirii românilor. A reparării a ceea ce au stricat cu decenii în urmă. Și acum un an.
LEGEA REUNIRII. Ce frumos sună ! Dar pentru asta avem nevoie de oameni politici nu de politicieni (cațavenci). Când vrei, poți !
A sosit timpul ! Doamne ajută !

Undeva, în Moldova de Est

- Măi Vasâli, de ce nu votezi tu cu românii, măi ? De ce mereu cu ruşii ?
- Păi când s-o luat Basarabia, jandarmul român l-o bătut pe tata !
- Bine, poate-o fost şi el vinovat ...
- Nu, nu votez, că jandarmul român l-o bătut pe tata !
- Măi, da taică-tău ce zice ? El, unde e ?

- L-or împuşcat ruşii !

Toate bune !

Sergiu Gābureac
VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,
Tel. 0731 936.615 - 0752 975.130
Bucureşti - 39
Informatia, o problemă ?
O rezolvăm împreună.

duminică, 24 noiembrie 2013

LONDRA, VENIM (V)




LONDRA, VENIM (V)

După prânzul bine meritat, facem ordine în bucătăria hotelului, în care cele mici s-au simțit ca acasă, și plecăm spre obiectivele prevăzute în 
programul după amiezii.













Revenim în Piața Trafalgar, sub privirile țanțoșului cocoș (galic !?!), spre marea mirare a porumbelului autohton, și intrăm la National Gallery
cel mai mare muzeu de artă britanic.


Donațiile și achizițiile, făcute de-a lungul timpului, au făcut ca sălile sale să găzduiască tablouri semnate celebrități ca Rembrandt, Tiziano, Vincent Van Gogh, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rubens, El Greco, Goya ... fiind reprezentate multe școli de pictură. 
Din Evul Mediu până în prima jumătate a secolului al XX-lea.


Ultima mare achiziție a fost cea din 2004. În schimbul a 22 milioane de sterline, sumă oferită de un duce, National Gallery a intrat în posesia de drept a tabloului Madonna dei garofani a lui Raffaello. 


O altă achiziție de marcă este opera lui Leonardo da Vinci, Madonna col Bambino, sant’Anna e san Giovannino pentru care a achitat 800.000. Tot sterline.


De reținut ! Numeroși parlamentari au contribuit consistent la creșterea colecțiilor pinacotecii naționale londoneze.


Muzeul a trecut prin multe momente potrivinice, cel din primul război mondial fiind unul major. Clădirea a fost grav afectată. 
Noroc că întreaga colecție fusese evacuată în ... galeriile muntelui Galles, dotate cu aer condiționat.
Astfel, integritatea tablourilor, a altor piese a fost menținută și expuse ulterior publicului în spațiul refăcut și modernizat.


Un criteriu ciudat a făcut ca toate operele cuprinse cronologic între Hogarth și Turner să fie expuse aici. Celelalte revenind Galeriei Tate.
Sunt suficiente cele rămase, peste 2.300 de tablouri,
pentru încântarea ochiului și încălzirea inimii vizitatorului.

 Pășim pe Golden Jubilee Bridges, o construcție grațioasă finalizată în 2002, în cinstea semicentenarului domniei reginei Elisabeta. Cele două artere se află pe lateralele podului central Hungerford Bridge, pentru trenurile 
care pleacă din gara Charing Cross,
considerată de mulți Kilometrul 0 londonez.
Revedem statuile vii, cărora le facem, discret, semne de salut.
Trupa feminină intră la marele acvariu.


Organizat pe trei niveluri, dotat cu peste 3.000 de specii marine, 
care înoată din toate părțile, în toate direcțiile.



Shark 1, Shark 2 ... Shark 10 studiază cu mare interes făpturile care-și lipesc năsucurile de geamul tancurilor uriașe.


Deși London Aquarium are doar 16 ani de existență, reprezintă atracția number one pentru copii, dar și pentru mulți maturi.

*
Profit de libertatea acordată, temporar, și vizitez marea sală de jocuri din vecinătate. O nebunie de zgomote. Clinchetul monezilor dădeau naștere la accese de isterie din partea norocoșilor. Aveai impresia că toată lumea câștigă ! Adevărul e că, cei mai mulți, câștigau doar ... experiență !

 Ne așteaptă Roata Mileniului, numită oficial British Airways London Eye.
O structură gigant ridicată cu multe peripeții și controverse, care atrage anual milioane de amatori de senzații tari spre înălțimea celor 135 de metri.
Inițial, record modial, acum european. Lumea evoluează !


Șase țări au contribuit cu diverse componente la ridicarea colosului ce învârte, cu 24 cm pe secundă, cele 32 de capsule în care încap, leger,
cele 25 de persoane admise.


Absolut întâmplător am călătorit în capsula Coronation
numită în onoarea Reginei la a șaizecea aniversare a domniei.


De aici până la modulul lunar sau un mic OZN nu-i decât un pas !

Ca și Turnul Eifell, London Eye te urmărește oriunde te-ai afla prin 
centrul istoric al Londrei. Și nu numai.


Străbatem Londra, în drumul spre hotel, la etajul unuia dintre sutele de autobuze de acest, care circulă nonstop.  La acea oră, capitala regatului, aproape pustie, părea a fi un oraș de provincie. Doar vitrinile strălucitoare ale marilor magazine și reclamele arătau că te aflai într-un mare oraș. 
A fost ultimul spectacol, nocturn, oferit de municipalitatea londoneză nepoatelor. Privirile scanează, neîncetat, lateralele bulevardelor și străzile pe care le strabatem în viteză.
Am observat că și aici, ca în multe capitale civilizate ale Europei, se circulă intens cu metroul, londonezii fiind reținuți în a-și folosi mașinile personale în fluxul cotidian.
Doar la părăsirea Londrei apelează la telecomanda pentru garaj.
*
Ora plecării spre casa noastră, cea de toate zilele, sună prin telefoane.
Ne îmbrăcăm rapid cu gândul revederii copiilor noștri, azi părinți.


Oboseala zilelor petrecute, la intensitate maximă, pe malurile Tamisei, își spune cuvântul încă din autocarul ce ne duce lin spre aeroport.

 Bine am revenit acasă !

Toate bune !

Sergiu Gābureac
VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,
Tel. 0731 936.615 - 0752 975.130
Bucureşti - 39

Informatia, o problemă ?
O rezolvăm împreună.

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

LONDRA, VENIM ! (IV)






LONDRA, VENIM (IV)

Mi-au reproșat amicii că nu am dat publicității imagini de la primirea de către Majestatea Sa Regina. Numai din modestie. Care mă caracterizează !
Dar, ce nu fac pentru bucuria prietenilor !?! Prințul cel mic dormea.


A vrut să-mi acorde titlul de sir, însă, nu am avut fracul la mine !


Nici nu știu cum de ne-au primit. Cred că de dragul nepoatelor.


Ziua a treia a fost dedicată în întregime copiilor. Ne-am reîntâlnit cu Sherlock Holmes, cu puțin timp înainte de intra la Madame Tussauds. Noroc că nu ne-a ținut mult de vorbă având un nou caz de rezolvat, 
ce nu suferea amânare.
Mi-a șoptit că are și în România de rezolvat ceva cazuri anul viitor. 
De Crăciun  !
Cred că e suficient să menționez că Madame Tussauds, parte a grupului Merlin Entertainments, o afacere profitabilă și instructivă,
are nu mai puțin de 12 filiale în mari orașe de pe Terra.

 Emoțiile întâlnirii cu vedetele preferate se simt tot mai tare.
Intrăm și papparazi de asaltează. Deși, eram incognito !


Se intră rapid în atmosfera ultrazgomotasă, amplificată de mulțiumea de vizitatori, doritoare să se pozeze cu personajele îndrăgite. Fac zeci de poze, dându-mi seama că nepoatele au cunoștințe vaste din toate domeniile, altfel nu știu ce m-aș fi făcut cu vedetele din muzica pop, hip-hap, rap ...




Pe cei mai cunoscuți artiști, sportivi, oameni de știință, oameni politici (nu politicieni = cațavenci), ai momentului sau care au schimbat istoria mapamondului, aici îi regăsești. Nu lipsește nici E.T. !


Marele Einstein este luat, metodic, la întrebări cu privire la celebra sa formulă, pe care doar câțiva matematicieni o pot înțelege cu adevărat ! (sic!)


Michael Jackson rămâne idolul copiilor copiilor noștri !

 

Adevărate puneri în scenă au loc la întâlnirea cu omul păianjen sau cu alte personaje ce populează canalele tv pentru copii.


Când credeam că nimic nu le mai poate speria, aud urlete și plânsete în întunericul de la intrarea în lumea groazei. 
Deși, Vlad Țepeș avea o figură blândă !?! 
Pregătirea psihologică, anterioară, nu a avut niciun efect la vederea primei încăperi, un rol determinant jucându-l muzica ce-ți dădea fiori.
Renunț rapid la acest segment horror și intrăm în Londra de altădată.


Așezați comod în taxiuri de epocă, vedem scene importante din istoria orașului trecut prin tot felul de războaie, incendii, epidemii, revoluții industriale și culturale, încoronări ... evenimente care au atras atenția întregii lumi. No photo !

 La final, pătrundem în sala de cinema pentru a vedea filmul 3D. 
Promis în pliante.
Sala se cutremură la apariția roboților și războiul de apărare a Londrei începe.
Asupra noastră se revarsă tone de explozii, scaunele tremură, stropi de ploaie ajung peste noi, primim ghionturi prin coaste, ne ferim instinctiv la atacurile dezlănțuite ale monstrului invadator. Îl învingem, ajutați de eroii îndrăgiți. Uraaaaaaaaaa și la masăăăăăăăăăăăăăăă !
Ne așteaptă o după amiază la fel de plină !

Toate bune !

Sergiu Gābureac
VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,
Tel. 0731 936.615 - 0752 975.130
Bucureşti - 39

Informatia, o problemă ?
O rezolvăm împreună.

sâmbătă, 9 noiembrie 2013

LONDRA, VENIM ! (III)





LONDRA, VENIM (III)

Credeam că nu se vor putea scula, după lunga și frumoasă promenadă pe malul Tamisei. Da, de unde ! Micul dejun, continental, și la drum.
Ne așteaptă o zi cu un program extrem de încărcat.



Soarele ne bate în geam și părăsim hotelul cu destinația
Picadilly Circus, o piață model pentru publicitate.


Trecem și pe la ICA doar pentru a  semnala prezența concurenței.
Prietenii știu de ce !






















În Trafalgar Square, bravul amiral Nelson (1758-1805) privește îngăduitor, ca și mama Ica, zgâmboii ce se joacă cu leii din dotarea coloanei (1843).



 Trebuie să ajungem la Downing Street, 10, unde, deja, gărzile ne așteaptă. Pentru poze.

Ușa locuinței oficiale a primului ministru era închisă, 
semn că acolo se lucrează.
Străbatem locul unde se țin marile concerte estivale și intrăm pe aleile frumosului parc St. James. Veverițele ne întâmpină bucuroase de vizită.


Gâștele dau semnale de întâmpinare. Toate viețuitoarele se simt ca acasă, înconjurate de atenția și dragostea trecătorilor.

Un loc care îmi amintește de Podul Chițocului, un loc la fel de fermecător, lipsit, însă, de aleile trasate englezește.


La Palatul Buckingham agitație mare. Pregătirile pentru botezul celui mic erau în toi. Când am ajuns, garda călare tocmai începuse parcurgerea traseului flancat de turiștii doritori de asemenea spectacole, oferite zilnic.


Povestea Casei Buckingham, partea principală a palatului de astăzi, începe prin 1705, achiziționată, apoi, pentru regina Charlotte, consoarta regelui George al III-lea, o veritabilă protectoare a artelor. Unii cercetători vorbesc chiar de descendența ei africană (!), mamă a numai puțin de 15 copii.

La urcarea pe tron a reginei Victoria (1837), casa, cu tot felul de aripi și dependințe, adăugate de-a lungul anilor, devine oficial Palatul Regal.
În lunile august și septembrie pot fi vizitate și spațiile de protocol, în afara celor cu regim  permanent de vizitare, cum ar fi Galeria Reginei. Go !



Metroul ne lasă în apropierea locului unde sunt adunate cele mai multe artefacte ale omenirii și obiecte aduse din toate colțurile planetei (cca opt milioane de exponate). Furluate (alt cuvânt mai potrivit nu am găsit) cu prilejul expedițiilor supușilor corăbieri britanici.
Poate de aceea și intrarea este free !
Planul stabilit este dat peste cap, totul fiind dictat de Oauu !!!! și Oooo !!!!

Am trecut val vârtej pe la lângă Rosetta stone (de la Memphis) găsită într-una din expedițiile napoleoniene, în fundația unei cetăți arabe (sic!). Pe baza ei, tânărul Champollion a aflat cheia descifrării miilor de texte și inscripții lăsate de vechii egipteni. 
Cum a ajuns piatra la British Museum pare un mister !
Realitatea e mai simplă. În 1801, Napoleon, alt mare colecționar, pierde bătălia de pe Nil cu englezii și prada de război ajunge aici. 
În loc de Louvre.



E greu de cuprins în câteva cuvinte, ceea ce vezi și pipăi.
Pe furiș. Do not touch !

Să fie ăsta un scarabeu ?!?  Parcă l-am văzut în Star Trek ?
Mă tot întreb ce tehnologii aveau urmașii zeului Ra de au putut realiza asemenea sculpturi și construcții. Doar cu dalta și ciocanul, cum încearcă unii să ne convingă, e greu de crezut ! Tot mai mulți cercetători înclină spre asistența acordată de trimișii speciali ai marelui zeu. 
Vorbesc de lasere, levitație, vitrificări ...
Însăși piramidele nu mai sunt ce păreau a fi. Sunt prezintate dovezi științifice, care demonstrează că erau, de fapt, surse de energie inepuizabilă.
Cercetările de laborator arată potențialul uriaș al unei astfel de construcții, întâlnite în timpuri străpvechi pe toată centura locuibilă a planetei.
Un argument în plus pentru susținătorii altor programe derulate pe Terra înaintea actualului Homo sapiens (3).

Peste toate s-a așternut timpul. Mulți cred că marile descoperiri științifice au fost descoperite recent. În ultimii 100 - 200 - 300 - 400 de ani.
Constat, fără să mă mai mir, că versetele biblice 
Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare. Dacă este vreun lucru despre care să se spună: "Iată ceva nou!" aceasta a fost în vremurile străvechi, de dinaintea noastră. (Ecclesiastul I.9 și 10) se confirmă tot mai mult.


Bucățica de zi rămasă o petrecem în zona comercială.
Promisiunea e promisiune !
O luăm pe Regent Street - Oxford Street spre China Town (Soho).
Stau de pază pe la intrările a tot felul de magazine celebre, citind ziare de metrou (unul dintre ele are 94 de pagini), până aud ciripitul stolului.
După 20 de metri, deschid iarăși presa londoneză. Nu văd pagina 3 !
Și tot așa până la Tottenham, unde ne prinde noaptea.
Bine că nu a fost zi de meci ! 
 
Urmează cina la Union Jack în Old Compton, după care luăm metroul, escortați de Metropolitan Police, spre casa temporară. 
Duș ! Good night ! 

Toate bune !

Sergiu Gābureac
VIZITAŢI – http://blogulluigabu.blogspot.ro/,
Tel. 0731 936.615 - 0752 975.130
Bucureşti - 39

Informatia, o problemă ?
O rezolvăm împreună.